Dovada a aprecierii date eforturilor facute de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate pentru implementarea solutiilor informatice, aceste distinctii ne indreptatesc sa continuam in decizia noastra de definitivare celui mai mare sistem informatic din sanatate. Complexitatea deosebita a proiectelor propuse de CNAS si dimensiunea bazelor de date cu care se lucreaza in prezent demonstreaza convingerea noastra ca numai in acest fel se poate ajunge la performanta si corectitudine absoluta. CNAS a inteles inaintea tuturor ca modernizarea statului sta in diminuarea birocratizarii administrative si introducerea tehnologiilor avansate de IT&C. Astfel aceste distinctii dovedesc tuturor inca o data ca performanta atinsa in prezent de CNAS in implementarea si promovarea instrumentelor informatice este reala si de necontestat.
Prezentare generala

a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate

I. Cadru legislativ

1. Scurt istoric

Pana la aparitia Legii asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997, sistemul de ocrotire a sanatatii a fost coordonat in mod centralizat de catre Ministerul Sanatatii prin cele 41 de directii sanitare judetene si directia sanitara a municipiului Bucuresti, constituit dintr-o retea de spitale, policlinici, dispensare si alte unitati sanitare. In plus, existau si un numar de spitale, institute si centre nationale de inalta specializare direct subordonate Ministerului Sanatatii, precum si retele medicale paralele, in subordinea Ministerului Transporturilor, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Serviciului Roman de Informatii, care furnizau servicii medicale si raspundeau de ocrotirea sanatatii pentru o anumita categorie de populatie.

In perioada 1990 - 1998, s-a utilizat un sistem dualist de tipul finantare de la bugetul de stat / finantare complementara – fond special de sanatate (Ordonanta Guvernului nr. 22/1992), precum si finantare externa – imprumuturi de la Banca Mondiala (Legea nr. 79/1991), fonduri Phare si donatii.

Inceputul reformei sanitare a presupus reorganizarea serviciilor de sanatate si a sistemului de finantare a serviciilor de sanatate.

Principiile de organizare ale sistemului sanitar s-au imbunatatit simtitor prin acces gratuit la serviciile medicale, asistenta medicala cu plata, acoperire nationala, transferul responsabilitatilor – DSJ, CMR, alegerea libera a medicului, aparitia notiunii de «medic de familie» si aparitia sectorului privat.

In iulie 1997, a fost adoptata de Parlamentul Romaniei si promulgata de Presedintele tarii Legea Asigurarilor Sociale de Sanatate – Legea nr. 145/1997. Aceasta a urmarit modelul de asigurari tip Bismark, cu asigurare de sanatate obligatorie, bazat pe principiul solidaritatii si functionand in cadrul unui sistem descentralizat. Ea a intrat in vigoare, cu toate prevederile, incepand cu 1 ianuarie 1999 dar a existat o perioada de tranzitie in anul 1998 in care Directiile Sanitare Judetene si Ministerul Sanatatii au administrat fondurile de asigurare. In consecinta, de la 1 ianuarie 1999, conform legii au functionat si casele de asigurari ca institutii publice autonome, conduse de reprezentantii asiguratilor si patronatului prin consiliile de administratie, deci si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

2. Implementarea sistemului de asigurari de sanatate si organizarea CNAS si a institutiilor sale teritoriale

Legea nr. 145/2002 a asigurarilor sociale de sanatate, primul act normativ care a introdus principiile asigurarilor sociale de sanatate, a venit cu caracteristici noi si democrate (cuprindere obligatorie a populatiei intr-un sistem unitar de protectie sociala, alegerea libera a medicului, unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate, acordare pachet definit de servicii medicale – reglementate prin Contractul-cadru, finantare prin contributii si subventii de stat, echilibru financiar, functionare descentralizata, solidaritate si subsidiaritate in colectarea si utilizarea fondurilor, echitate, accesibilitat in acordarea serviciilor medicale).

Din punct de vedere administrativ, “asigurarile de sanatate se organizeaza prin CNAS, prin casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti si prin oficii teritoriale” (art. 63 – Legea nr. 145/1997) iar organele de conducere au fost stabilite ca fiind pentru CNAS, adunarea generala a reprezentantilor si consiliul de administratie, ales de adunarea generala a reprezentantilor, care avea un presedinte si un vicepresedinte, alesi dintre membrii acestuia (art. 66) si pentru CJAS: adunarea reprezentantilor si consiliul de administratie (art. 71).

Casele de asigurari sociale de sanatate trebuiau sa aiba, potrivit Legii nr. 145/1997, organe proprii de conducere alese prin vot secret pe o perioada de 5 ani si cuprindeau reprezentanti ai asiguratilor si ai patronatului. Asiguratii si angajatorii isi alegeau cate 2 reprezentanti pentru fiecare 10.000 de asigurati, pe grupe reprezentative pentru: salariati, liber profesionisti, agricultori, pensionari, someri, elevi si studenti si pentru personalul casnic. Legea mai prevedea desfasurarea alegerilor pentru adunarea generala a reprezentantilor intr-un regulament electoral elaborat de catre comisia electorala centrala iar la nivelul judetului si al municipiului Bucuresti, in baza regulamentului electoral, urmau sa functioneze comisii electorale judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, aprobate, in componenta similara, de catre comisia electorala centrala (art. 75 si art. 76).

3. Transformari survenite ca urmare a modificarilor legislative

In perioada 1997 – 2001, Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997 a fost modificata succesiv prin OUG nr. 30/1998, OUG nr. 72/1998, O.U.G. nr. 180/2000 si O.U.G. nr. 150/2002 – care abroga Legea nr. 145/1997 (art. 108).

Presedintele CNAS devine ordonator principal de credite – art. 99(1), iar presedintii CAS sunt desemnati ordonatori secundari de credite – art. 101(4). Prin O.U.G. nr. 30/1998 s-a impus si statuarea tripartitismului la nivelul conducerii CNAS si CAS, consiliile de administratie fiind “formate din reprezentanti ai puterii executive, precum si ai asociatiilor patronale si sindicale, reprezentative la nivel national” (art. 94) - consiliul de administratie al CNAS compus din 15 membri (art. 95) iar consiliile de administratie ale CJAS din 9 membri (art. 101). Consiliile de administratie ale caselor de asigurari de sanatate erau conduse de un Presedinte si doi Vicepresedinti.

In cazul CNAS – “Presedintele este numit de primul-ministru, la propunerea ministrului sanatatii, dintre membrii consiliului de administratie”, iar vicepresedintii “desemnati de ceilalti parteneri sociali din randul membrilor consiliului de administratie” (art. 98).

In cazul CJAS – Presedintele si vicepresedintii sunt alesi din randul membrilor consiliului de administratie (art. 101). Conducerea operativa a caselor de asigurari de sanatate era exercitata de catre un Director general. Consiliile de administratie CJAS si-au intrat in atributiile legale la data de 01 aprilie 1999, conform Legii nr. 145/1997 modificata si completata de OUG nr. 30/1998, Protocolului Patronal din 01.04.1999 si Acordului Sindical din 24.03.1999. Protocolul Patronal si Acordul Sindical se refera la repartizarea reprezentantilor organizatiilor patronale si ai confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national – in consiliile de administratie ale caselor de asigurari de sanatate. Sunt reprezentative la nivel national, confederatiile sindicale si organizatiile patronale care au dobandit aceasta calitate potrivit Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, modificata si completata prin Legea nr. 143/1997.

Aparitia OUG nr.180/2000 a modificat si completat Legea nr. 145/1997 - referitor la organele de conducere CNAS si CAS. A stabilit in mod concret atributiile consiliilor de administratie CNAS si CJAS si ale Directorilor generali si pentru o mai buna reprezentare a intereselor asiguratilor, consiliile de administratie ale CNAS si CJAS au fost completate cu inca 2 membri din partea reprezentantilor pensionarilor. Din punct de vedere organizatoric, cea mai importanta modificare a Legii nr. 145/1997 adusa prin O.U.G. nr. 180/2000 a fost faptul ca Directorii generali ai caselor de asigurari de sanatate, numiti de catre Presedintele CNAS – in urma unui concurs, au devenit ordonatori secundari de credite. Conducerea activitatii caselor de asigurari de sanatate era asigurata de Directorii generali si de consiliile de administratie (art. 101). Prin aceasta ordonanta s-a urmarit o mai buna coordonare si supraveghere a activitatilor desfasurate la nivelul caselor judetene, prin responsabilizarea ordonatorilor secundari de credite (a directorilor generali).

Incepand cu data de 20 noiembrie 2002 (data aparitiei in Monitorul Oficial), Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997 a fost abrogata de OUG nr. 150/2002 - privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate (art. 108).

II. Organizarea si functionarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate conform O.U.G. nr. 150/2002

1. Noutati introduse prin O.U.G. nr. 150/2002

O.U.G. nr. 150/20.11.2002, privind „Organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate” care abroga „Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145 / 1997”, este actul normativ care a permis modificarea conceptuala si structurala a asigurarilor sociale de sanatate ca un sistem unitar de finantare a ocrotirii si promovarii sanatatii populatiei.

Principiile sistemului asigurarilor de sanatate: solidaritatea, libertatea alegerii, concurenta, calitatea serviciilor si respectul pentru asigurat, confidentialitatea actului medical conduc la o concluzie unica: asiguratul este elementul central a sistemului asigurarilor de sanatate.

Toate institutiile – incepand cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate –, toti medicii si toate unitatile medicale sunt puse in slujba asiguratului. Potrivit O.U.G. nr. 150/2002, sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania are trei componente majore:

Asiguratii;
Furnizorii de servicii de sanatate( medicii, spitalele, farmaciile);
Casele de asigurari sociale de sanatate(tertiul platitor).
„Ordonanta de Urgenta nr. 150”, a creat noua institutie „Fond national unic de asigurari sociale de sanatate”si defineste cu mai multa claritate atat obligatiile asiguratorilor si asiguratilor la constituirea fondului, cat si parghiile ce se utilizeaza de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele de asigurari in activitatea de administrare si gestionare a fondurilor colectate. De asemenea, prin „O.U.G. nr. 150/2002” sunt precizate cu mai multa exigenta sarcinile sporite si rolul determinant ce revine Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si caselor de asigurari in activitatea de gestionare si administrare a fondurilor colectate, acestea, conform actului normativ, fiind in proportie de 96% utilizate pentru plata serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare si dispozitivelor medicale de care beneficiaza asiguratii.

2. Adevarata reforma in domeniul sanitar

Incepand cu anul 2006 sistemul de asigurari de sanatate se pregateste pentru schimbari substantiale, prin aprobarea de catre Parlamentul Romaniei a pachetului de legi privind reforma in domeniul sanitar, Legea nr. 95/2006.

3. Noua structura a CNAS

Din punct de vedere organizatoric, ordonanta impune, pentru functionarea actualelor structuri CNAS si CAS, mai multa flexibilitate si dinamism, conferindu-le atributii clare care sa asigure atat logistica functionarii unitare si coordonate a sistemului asigurarilor sociale de sanatate prin colectarea si folosirea eficienta a fondurilor, cat si mijloace adecvate pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor.

Conform organigramei CNAS (departamente, servicii si birouri), structura organizatorica constituie premisa necesara in asigurarea functionarii normale a compartimentelor de munca, in repartizarea precisa a responsabilitatilor, in stabilirea riguroasa a dependentelor ierarhice, a unitatii dintre responsabilitatea unei functii si puterea de decizie, in asigurarea unor legaturi clare in interiorul institutiei.

La data de 30.04.2006, CNAS are prevazute un numar de 300 posturi, din care39 de conducere si 261 de executie.

Din punctul de vedere al organelor de conducere, Legii nr. 95/2006 stabileste:

Organele de conducere ale CNAS
sunt:
a) adunarea reprezentantilor;
b) consiliul de administratie;
c) presedintele
d) comitetul director;
e) 1 vicepresedinte
f) directorul general.

Organele de conducere CJAS:
- Consiliul de administratie: - 9 membri;
- Presedintele – Director general, numit pe baza de concurs, prin decizie a presedintelui CNAS pentru un mandat de 4 ani si cu calitate de ordonator de credite.

Pana in data de 26 iunie 2003, conducerea CNAS a fost reprezentata de: Consiliul de administratie, presedintele si cei doi vicepresedinti ai consiliului de administratie si directorul general.

In data de 26 – 27.06.2003, la sediul CNAS, a avut loc constituirea Adunarii reprezentantilor. In conformitate cu O.U.G. nr. 150/2002, Adunarea reprezentantilor se constituie pe o perioada de 4 ani si cuprinde:
-- reprezentanti ai asiguratilor delegati de consiliile judetene si de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in numar de unu pentru fiecare judet si doi pentru municipiul Bucuresti (in total 43 persoane).
-- 29 de membri numiti de catre:
- Presedintele Romaniei – 2 persoane;
- Primul-Ministru, la propunerea ministrului sanatatii si familiei – 3 persoane;
- Senat, la propunerea comisiei de specialitate – 3 persoane.
- Camera Deputatilor, la propunerea comisiei de specialitate – 3 persoane
- Asociatiile patronale reprezentative la nivel national – 5 persoane
- Organizatiile sindicale reprezentative la nivel national – 5 persoane
- Ministere si institutii centrale cu retele sanitare proprii – 7 persoane
- Consiliul National al Persoanelor Varstnice – 1 persoana

4. Functiile CNAS

Activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate presupune indeplinirea anumitor functii. Acestea presupun administrarea fondurilor colectate precum si finantarea serviciilor medicale necesare asiguratilor.

In noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face in functie de cerere si oferta, fapt ce conduce la eliminarea risipei si la rationalizarea cheltuielilor.

Relatiile dintre medici si casele de asigurari se desfasoara in baza unui Contract-cadru in care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de evaluare a activitatii medicale, in functie de care se realizeaza plata medicilor pentru serviciile furnizate. CNAS are rolul de a urmari respectarea cadrului legal si aplicarea lui intr-un mod unitar, la nivelul intregii tari. Totusi, in baza principiului descentralizarii, casele judetene de asigurari de sanatate se bucura de autonomie in rezolvarea si controlul aspectelor specifice ce se regasesc la nivel local. In acest sens, au loc intalniri frecvente intre membrii CNAS si reprezentantii locali pentru integrarea acestor aspecte locale intr-un cadru general si unitar.

5. Atributii ale CNAS

Printre cele mai importante atributii ale CNAS pot fi mentionare:

1. gestioneaza Fondul, in conditiile legii, prin presedintele CNAS, impreuna cu casele de asigurari, inclusiv Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pana la reorganizarea acestora;
2. propune, cu avizul Ministerului Sanatatii Publice, proiecte de acte normative pentru asigurarea functionarii sistemului de asigurari sociale de sanatate si acorda aviz conform proiectelor de acte normative care au incidenta asupra Fondului;
3. elaboreaza, implementeaza si gestioneaza procedurile si formularele unitare, avizate de Ministerul Sanatatii Publice, pentru administrarea sistemului de asigurari sociale de sanatate;
4. elaboreaza si actualizeaza Registrul unic de evidenta a asiguratilor;
5. elaboreaza si publica raportul anual, precum si executia bugetara pe capitole si subcapitole si planul de activitate pentru anul urmator;
6. asigura organizarea sistemului informatic si informational unic integrat pentru inregistrarea asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea Fondului. Indicatorii folositi in raportarea datelor in sistemul de asigurari sociale de sanatate sunt unitari si se stabilesc de Ministerul Sanatatii Publice, la propunerea CNAS, Colegiului Medicilor din Romania si Colegiului Medicilor Dentisti din Romania;
7. raspunde pentru activitatile proprii sistemului de asigurari sociale de sanatate in fata Guvernului si fata de asigurati;
8. elaboreaza strategia sistemului de asigurari sociale de sanatate cu privire la colectarea contributiilor de asigurari sociale de sanatate care se afla in administrarea CNAS, potrivit competentelor stabilite de lege, precum si cu privire la utilizarea si administrarea acestuia in conditiile legii;
9. participa la stabilirea obiectivelor programelor de sanatate publica, in colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice, Colegiul Medicilor din Romania, Colegiul Farmacistilor din Romania, reprezentanti ai asiguratilor, spitalelor si clinicilor universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, ai ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie;
10. elaboreaza si stabileste, impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice, prin comisiile organizate la nivel national, metodologia si nivelul de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale si medicamente;
11. elaboreaza proiectul contractului-cadru, care se prezinta de catre Ministerul Sanatatii Publice spre aprobare Guvernului;
12. elaboreaza proiectul normelor metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania, Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor din Romania, precum si a organizatiilor patronale si sindicale reprezentative din domeniul medical, pana la data de 15 decembrie a anului in curs pentru anul urmator, care se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice si al presedintelui CNAS;
13. elaboreaza impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor referitoare la diagnostic si tratamentul medico-chirurgical si stomatologic;
14. elaboreaza conditiile privind acordarea asistentei medicale din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania si a Colegiului Medicilor Dentisti din Romania;
15. participa anual si ori de cate ori este nevoie la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fara contributie personala, pe baza prescriptiilor medicale, pentru persoanele asigurate;
16. administreaza si intretine bunurile imobile si baza materiala din patrimoniu, in conditiile legii;
17. analizeaza proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari propuse de acestea;
18. elaboreaza caracteristicile tehnice ale cardului european de asigurari sociale de sanatate, precum si modalitatile de elaborare si implementare a acestuia;
19. indeplineste functia de organism de legatura, care asigura comunicarea cu organismele similare din statele care au incheiat cu Romania documente internationale cu prevederi in domeniul sanatatii;
20. elaboreaza strategiile necesare si actioneaza pentru indeplinirea conditiilor de aderare impuse de Uniunea Europeana ca parte integranta a politicii guvernamentale in domeniul asigurarilor sociale de sanatate;
21. realizeaza prognoze, strategii, studii si analize privind dezvoltarea, functionarea, eficacitatea si performantele sistemului de asigurari sociale de sanatate din Romania, in vederea perfectionarii acestuia;
22. indruma metodologic si controleaza modul de aplicare a dispozitiilor legale de catre casele de asigurari;
23. negociaza si contracteaza cu institutii abilitate de lege colectarea si prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguratilor, in vederea contractarii si decontarii acestora de catre casele de asigurari;
24. acorda gratuit informatii, consultanta si asistenta in domeniul asigurarilor sociale de sanatate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale;
25. participa la licitatii nationale organizate de Ministerul Sanatatii Publice pentru achizitia de medicamente si materiale specifice pentru realizarea programelor de sanatate;
26. incheie si deruleaza contracte de achizitii publice pentru medicamente si materiale sanitare pentru derularea programelor de sanatate, precum si contracte de furnizare de servicii medicale de dializa;
27. monitorizeaza si controleaza modalitatea de eliberare a medicamentelor compensate si gratuite;
28. organizeaza, impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Justitiei, comisia centrala de arbitraj, care este condusa de un consiliu de conducere format din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice, CNAS, Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania si Colegiului Medicilor Dentisti din Romania;
29. aproba bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurari, in conditiile legii;
30. asigura evidenta statistica necesara in activitatea specifica sistemului de asigurari sociale de sanatate si colaboreaza cu institutii care au atributii in domeniul statisticii;
31. efectueaza, direct sau prin intermediari specializati, sondaje in vederea evaluarii gradului de satisfactie a asiguratilor si de evaluare a interesului manifestat de acestia fata de calitatea serviciilor medicale si asigura controlul masurilor stabilite in gestionarea fondurilor pentru realizarea functionarii sistemului de asigurari sociale de sanatate intr-un mod coerent si unitar;
32. initiaza, negociaza si incheie cu institutii similare documente de cooperare internationala in domeniul sau de activitate si deruleaza programe finantate de organisme internationale avand ca specific asigurarile de sanatate;
33. coopereaza cu partenerii sociali (patronate, sindicate, societate civila) si cu celelalte institutii cu atributii in asigurarea si promovarea sanatatii;
34. asigura informarea cel putin o data pe an a fiecarui asigurat, prin casele de asigurari, asupra serviciilor de care beneficiaza, nivelului de contributie si modului de plata, dar si asupra drepturilor si obligatiilor sale, precum si asupra mijloacelor de pastrare a sanatatii, de reducere si de evitare a cauzelor de imbolnavire si asupra pericolelor la care se expun in cazul consumului de droguri, alcool si tutun;
35. monitorizeaza si controleaza modul de incheiere si executare a contractelor incheiate intre casele de asigurari si furnizorii de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale;
36. monitorizeaza functionarea organelor de conducere ale caselor de asigurari si stabileste atributiile acestora, in conditiile legii;
37. asigura logistica functionarii unitare si coordonate a sistemului de asigurari sociale de sanatate;
38. foloseste mijloacele adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor;
39. organizeaza si efectueaza impreuna cu casele de asigurari controlul serviciilor medicale care se acorda asiguratilor pe baza contractelor de furnizare de servicii incheiate, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii;
40. asigura aplicarea unitara a modalitatilor de acordare a asistentei medicale cetatenilor statelor cu care Romania a incheiat acorduri;
41. asigura logistica si baza materiala necesare activitatii de pregatire si formare profesionala a personalului, din cheltuielile de administrare a Fondului;
42. prezinta un raport anual Guvernului privind starea sistemului de asigurari sociale de sanatate;
43. prezinta rapoarte Parlamentului, la solicitarea acestuia;
44. implementeaza programele nationale de sanatate cu scop curativ finantate din bugetul Fondului, conform strategiei aprobate de Ministerul Sanatatii Publice;
45. raspunde de asigurarea, urmarirea si controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor si subprogramelor de sanatate cu scop curativ, precum si de monitorizarea, controlul si analiza indicatorilor fizici si de eficienta, prin intermediul caselor de asigurari de sanatate;
46. transmite Agentiei Nationale pentru Programe de Sanatate, trimestrial, anual si ori de cate ori este nevoie, analiza modului in care au fost derulate programele nationale de sanatate cu scop curativ finantate din bugetul Fondului;
47. poate elabora, pentru furnizorii aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate, protocoale de practica, ca baza de decontare pentru servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania si Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania;
48. alte atributii prevazute de acte normative in domeniul sanatatii.

6. Obiectivele CNAS

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si-a fixat mai multe obiective la nivel central si teritorial in desfasurarea activitatii, care tin cont de specificul fiecarui departament in parte precum si de localizarile in teritoriu:

- Obiective in domeniul stabilirii strategiei CNAS;
- Obiective in activitatea de contractare si acreditare ;
- Obiective in domeniul resurselor umane , salarizarii, evaluarii si perfectionarii personalului;
- Obiective ale Serviciului Medical;
- Obiective in domeniul tehnologiei informatiei si statistica;
- Obiective in domeniul de control si audit intern ;
- Obiective in activitatea de informare si relatii publice ;
- Obiective in domeniul urmaririi si recuperarii creantelor ;
- Obiective in activitatea de decontare a serviciilor medicale;
- Obiective in activitatea financiar-contabila.

In contextul politicii sanitare initiata de Guvern prin Ministerul Sanatatii Publice, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si-a propus sa rezolve problemele sistemului de asigurari sociale de sanatate demarand o adevarata reforma in sistem, integrata reformei sanitare. Dintre obiectivele specifice sistemului, pot fi evidentiate realizarea unei adevarate campanii de informare a asiguratilor in legatura cu modificarile din sistem si pentru sistem in vederea asigurarii transparentei necesara intelegerii problemelor de care se preocupa sistemul, indeplinirea obiectivelor programului social dar si implicarea - alaturi de alte institutii centrale si locale, servicii publice descentralizate, specialisti in domeniul cercetarii, asociatii si organizatii nonguvernamentale - in planul antisaracie si promovarea incluziunii sociale prin cresterea accesibilitatii la pachetul minimal de servicii pentru persoanele neasigurate medical.

Pe de alta parte, CNAS, acorda o importanta deosebita colaborarii cu sindicatele si patronatele, pe de o parte pentru solicitarea sprijinului in recuperarea datoriilor, iar pe de alta parte pentru semnalarea problemelor din sistemul sanitar si incercarea de rezolvare fara conflicte. Putem spune astfel ca in realizarea obiectivelor propuse, CNAS aplica o politica si strategie specifice sistemului asigurarilor sociale de sanatate.

7. Principii ale sitemului de asigurari de sanatate

Principii pentru organizarea si functionarea CNAS cum ar fi:

- Alegerea libera a casei de asigurari de sanatate;
- Solidaritate si subsidiaritate in colectarea si utilizarea fondurilor;
- Alegerea libera a medicului de familie, a medicului specialist din ambulatoriu si a unitatii sanitare;
- Participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;
- Participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul fondului national unic de asigurari desanatate;
- Acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, in mod echitabil si nediscriminatoriu oricarui asigurat;
- Transparenta sistemului de asigurari sociale de sanatate.

III. Pe scurt despre activitatea CNAS

Activitatea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate este una deosebit de complexa si se refera in primul rand la aspectele economice si medicale care caracterizeaza sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Din punct de vedere financiar trebuie mentionat faptul ca Bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate se aproba prin Legea anuala a bugetului de stat si tine cont de:
- necesarul curent al activitatii medicale;
- sumele reprezentand arieratele inregistrate la nivelul spitalelor si farmaciilor de circuit deschis;
- resursele financiare existente la nivelul fiecarui judet;

Nu in ultimul rand, trebuie subliniat faptul ca in pregatirea procesului de integrare europeana, sistemul de asigurari sociale de sanatate romanesc trebuie modelat adecvat contextului european, necesitatilor nationale si posibilitatilor socio-economice. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, ca reprezentant major in sistem, a avut proiecte de infratire institutionala precum si legaturi de stricta specialitate cu parteneri straini, tocmai pentru a capata experienta si a asimila compatibilitati cu alte sisteme de asigurari sociale de sanatate europene. Pot fi amintite:
- Programul Matra pentru aderare, cu asistenta din partea Guvernului Olandei, pe tema «dezvoltarii institutionale a CNAS privind asigurarea calitatii serviciilor medicale contractate;
- Proiectul de infratire institutionala-Consensus III, in domeniul reformei institutionale pentru dezvoltarea capacitatii institutionale a CNAS si CJAS;
- Proiectul national DRG-finantarea bazata pe caz;
- Parteneriat USAID.