În lumina Hotărârii de Guvern nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie - SNA pe perioada 2016- 2020, se menține premiza asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice, a următoarelor valori fundamentale:

    - voinţa politică - toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă, înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;

    - integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu;

    - prioritatea interesului public - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;

    - transparenţa - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea societăţii civile în cadrul acestui proces.

 

    Scopul SNA 2016 - 2020 este promovarea integrităţii, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupţiei în România.

 

Strategia aprobată prin actul normativ invocat mai sus, consacră o serie de principii fundamentale de reper, a  căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente;

    - principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;

    - principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor;

    - principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;

    - principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie:

Instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;

    - principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată;

    - principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative;

    - principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;

    - principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;

    - principiul parteneriatului public - privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei;

    - principiul accesului neîngrădit la informaţiile de interes public şi al transparenţei decizionale.

 

La nivelul CASJ Gorj a fost dezvoltat un Plan de integritate pentru implementarea strategiei naționale anticorupție 2016-2020  cu respectarea prevederilor instituite de Strategia națională anticorupție 2016-2020 aprobată prin HG nr. 583/2016, precum și prin raportare la obiectivele generale și măsurile aferente acestora, așa cum au fost ele adoptate de Planul de integritate aprobat de CNAS.

Planul dezvoltat la nivelul CASJ Gorj reflectă în conținut următoarele obiective generale:

-Dezvoltarea unei culturi a transparenţei pentru o guvernare deschisă la nivel local,

-Creşterea integrităţii instituţionale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale şi evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanţei administrative,

-Creşterea gradului de cunoaştere şi înţelegere a standardelor de integritate de către angajaţi şi beneficiarii serviciilor publice,

-Consolidarea performanţelor de combatere a corupţiei prin mijloace penale şi administrative,

-Creşterea gradului de implementare a măsurilor anticorupţie prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică.

Fișiere atașate

CASGJ_Plan_Integritate_2016_2020.pdf